Hamutuk ho Dr. Agostinho dos Santos Gonçalves

Pergunta : Relatóriu Banku Mundial nian hosi fulan – Abril 2026, refere ba aumentu signifkativu iha pobreza iha Timor – Leste. Husi prespetiva akadémika, saida maka dalan sira atu hamenus no, iha futuru bele redus – halakon ki’ak?
Resposta
15/09/2026. Iha ha’u nia prespetiva akadémika, problema Pobreza iha Timor – Leste, tenki haree hanesan problema estruturál ne’ebé iha relasaun ho Empregu, Produktividade, Edukasaun, Saúde, Rendimentu Familia no Dezenvolvimentu Ekonomia Nasional.
Se dadus Banku Mundial hatudu mudansa boot iha taxa pobreza, ida ne’e tenki sai sinal importante ba Governu, Instituisaun Ensinu Superior no sociedade tomak, atu haree fila – fali ita nia politika no estratéjia dezenvolvimentu.
Ba ha’u dalan atu hamenus pobreza, no iha futuru, bele erradika la’ós de’it liuhusi ajuda social. Ita presiza kria empregu, aumenta produtividade no diversifika ekonomia nasional.
Ita nia ekonomia seidauk diversifika ho forte, tanba sei depende ba reseita Petroliferu, enkuantu setor hanesan Agrikultura, Peskas, Turizmu, Industria no Ekonomia Dijital sei presiza dezenvolve tan. Se setor produtivu dezenvolve, ita bele kria empregu no fonte rendimentu foun ba familia sira.
Maibé, atu realiza ida ne’e, pontu fundamental ida mak Investimentu iha rekursu umanu. Ema mak sai kapital prinsipál ba dezenvolvimentu. Se ita nia joven ne’ebé iha edukasaun di’ak. kompeténsia teknika, kreatividade, inovasaun no espíritu empreendedor, sira bele transfere potensial Timor – Leste sai produtividade no oportunidade ekonomia.
Tanba ne’e, universidade sira iha responsabilidade boot. Universidade sira labele prepara Joventude sira buka de’it empregu, maibé prepara sira oinsa kria mós empregu, kria negósiu no resolve problema iha komunidade.
Primeiru, ita tenki revisa no atualiza kurikulu tuir necesidade nasional no merkadu servisu. Daruk reforsa peskiza no invosaun aplikada, atu universidade bele fo solusaun ba problema real iha agrikultura, saúde, ambiente, turismo no industria. Datoluk, aumenta formasaun iha area teknologia, ekonomia digital, agribuisnes no empreendedorismu.
Iha tempu hanesan, ita presiza haforsa parceria entre universidade, Governu, setor privadu no komunidade, atu estudante sira bele hetan estajiu, Pratika no esperiénsia diretamente iha terenu.
Ikus liu ha’u hakarak subliña katak, erradikasaun pobreza la bele realiza iha programa ida de’it ka instituisaun ida de’it. Presiza esforsu hamutuk no estratéjia longu prazu.
Ita bele hari’I Estrada, edifisiu no infaestrutura, maibé se ita la investe iha ema, edukasaun, koñesimentu no kompeténsia dezenvolvimentu sei la sustentável.
Tanba ne’e, investimentu iha rekursu umanu mak investimentu ba futuru Timor – Leste. Se ita prepara joventude ho kualidade, ita prepara prepara Nasaun ida atu sai produtiva, independente, inovadora no bele hamenus pobreza ho dignidade no sustentabilidade.
Obrigadu Barak















Discussion about this post